Scenetă
Inregistrarea video poate fi urmarita aici: https://www.youtube.com/watch?v=2C6kdrGACHA&feature=youtu.be
În scenă intră 5 ţărani,
ducând un al şaselea pe sus
Povestitorul
|
Cică
era odată, într-un sat, un om grozav de leneş.
De
leneş de era, nici bucătura din gură nu şi-o mesteca.
Şi
satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici
în
ruptul capului, hotărî să-l spânzure pentru a nu mai
da
pildă şi altora. Şi aşa se aleg vreo câţiva oameni din
sat
şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun
într-un
car cu boi ca pe un butuc nesimţitor, şi hai
cu
dânsul la locul de spânzurătoare. Aşa era
pe
vremea
aceea. (intră săteni dintr-o parte
a sceneii)
Pe
drum se întâlnesc ei cu o cucoană. (din
direcţia
opusă
intră în scenă cucoana) Cucoana,
văzând în
carul
cel cu boi un om ce semăna a fi bolnav, întrebă
cu
milă pe cei doi ţărani.
|
Cucoana
|
Oameni
buni, se vede că omul cel din car e
bolnav,
sărmanul. Şi-l duceţi la vreo doftoroaie undeva,
să
se caute. (ţăranii se opresc şi lasă pe leneş jos)
|
Taran
1
|
Ba
nu, cucoană. Să ierte cinstita, dumneavoastră faţă,
dar
aista-i un leneş care nu credem să mai fi
având
păreche în lume şi-l ducem la spânzurătoare ca
să
curăţim satul de un trândav.
|
Cucoana
|
Alei!
Oameni buni, păcat de el sărmanul să moară ca
un
câne fară de lege. Mai bine duceţi-l la mine
la moşie.
Eu
am acolo un hambar plin cu posmagi. Ia, aşa,
pentru
împrejurări grele. Doamne, fereşte! A mânca la
posmagi,
ş-a trăi pe lângă casa mea, că doar ştiu că nu
m-a
mai pierde Dumnezeu pentru o bucăţică de pâne,
că
suntem datori a ne ajuta unii pe alţii.
|
Taran
1
|
I-auzi,
mă, leneşule, ce spune cucoana. Că te-a pune
la
coteţ într-un hambar plin cu posmagi.
|
Ţăran
2
|
Iaca,
peste ce noroc ai dat, bată-te întunericul să te bată!
Urâciunea
oamenilor! Sai degrabă din car şi mulţămeşte
cucoanei
că te-a scăpat de la moarte şi-ai dat peste belşug,
luându-te
sub aripa dumisale. Noi gândeam să-ţi dăm
săpun
şi frânghie, iar cucoana, cu bunătatea dumi-sale îţi
dă
adăpost şi posmagi.
|
Ţăran
3
|
Să
tot trăieşti, să nu mai mori. Să-şi puie cineva obrazul
pentru
tine să te hrănească ca pe-un trântor. Mare minune-i ş-asta.
|
Ţăran
4
|
Da,
tot de noroc să se mai plangă cineva. Bine-a mai zis,
cine-a
zis că boii ară şi caii mănâncă.
|
Ţăran
3
|
Hai,
hai, dă răspuns cucoanii, ori aşa, ori aşa. Că n-are
vreme de stat la vorbă cu noi.
|
Leneşul
|
Da’
muieţi-s posmagii?
|
Cucoana
|
Ce-a
zis?
|
Ţăran
4
|
Ce
să zică, milostivă cucoană? ia, întreabă că muieţi-s
posmagii!
|
Cucoana
|
Vai
de mine şi de mine! Încă, asta n-am auzit. Da
el nu poate să şi-i înmoaie?
|
Ţăran
1
|
Auzi,
leneşule! Te prinzi să-nmoi posmagii singur, ori ba?
|
Leneşul
|
Ba!
|
Ţăran
5
|
Bunătatea
dumneavoastră, milostivă cucoană, da, degeaba mai vroiţi a
strica orzul pe gâşte. Vedeţi bine că nu-l ducem noi la
spânzurătoare numai aşa... de flori de cuc... să-i luăm
năravul. Cum chitiţi? Un sat întreg n-ar fi
pus
oare mână de la mână ca să poată face oare dintr-însul
ceva?
Da’ ai pe cine ajuta? Doar lenea-i
împărăteasă mare.
|
Cucoana
|
Oameni
buni, făceţi, dar, cum v-a lumina Dumnezeu.
|
Toţi
ţăranii
|
Hai
la spanzurătoare! (ies cu toţii, ducând pe leneş)
|
Povestitorul
|
Iar
sătenii duc pe leneş la spânzurătoare şi-i fac felul. Şi
iaca aşa au scăpat sătenii de leneş, dar şi leneşul de
săteni.
Mai
poftească şi alţi leneşi de-acuma în satul acela, dacă
le
dă mâna şi-i ţine cureaua. Şi-am încălecat pe-o şa şi
v-am
spus povestea-şa.
|
Poveste dramatizata si
interpretata de elevii clasei a II-a de la Scoala Gimnaziala din
Ieud, Maramures, coordonati de Prof.inv.primar
Chindris Vasile
No comments:
Post a Comment